În 14 iulie 1912, cu ocazia întoarcerii de la memorabilul concurs ce a avut loc la Aspen, Austria a lui Aurel Vlaicu, s-a organizat pe actualul teren al suburbiei Gai un mare miting aviatic în care pionierul aviației a fost ovaționat de conaționali ca un erou al tuturor românilor. În această zonă era amenajată o infrastructură aeroportuară, cu teren de aterizare, hangar și aerogară.
În anul 1920 a luat ființă Compania de Aviație Franco-Română, fiind prima companie aeriană din istoria aviației care a operat zboruri trans-continentale. În data de 17 septembrie 1922, pilotul francez Maurice Nogues a efectuat primul zbor trans-continental cu un avion de tip SPAD-46 care oferea servicii de transport pasageri, pe ruta Paris – Strassbourg – Praga – Viena – Budapesta – Arad – București – Constantinopol.
Pentru realizarea zborului între București și Paris într-un interval de cel mult 24 de ore, s-a hotărât ca ultima parte a rutei să se execute noaptea, astfel că din 10 septembrie 1923 au început zborurile pe timp de noapte cu un aparat de tip Caudron C 61. La 10 decembrie 1931 s-a preluat terenul militar al suburbiei Gai iar după reparații generale și dotări specifice s-a înființat Aeroportul Arad. În baza procesului verbal din 18 februarie 1933, aeroportul devine operativ.
Ca urmare a unor tratative duse în vederea înfiinţării unui nou aeroport, la 30 mai 1935 s-a cedat de către municipalitate Aviaţiei Civile terenul din suburbia Ceala, unde au început lucrările de construcţie a infrastructurii. Construcţia actualei aerogări s-a terminat în 1936 iar inaugurarea oficială a noului aeroport a avut loc la 14 noiembrie 1937. Din acel moment toată activitatea de trafic aerian s-a efectuat de pe această locaţie iar aterizările şi decolările s-au efectuat pe o pista înierbată.
În anul 1920 a luat ființă Compania de Aviație Franco-Română, fiind prima companie aeriană din istoria aviației care a operat zboruri trans-continentale. În data de 17 septembrie 1922, pilotul francez Maurice Nogues a efectuat primul zbor trans-continental cu un avion de tip SPAD-46 care oferea servicii de transport pasageri, pe ruta Paris – Strassbourg – Praga – Viena – Budapesta – Arad – București – Constantinopol.
În perioada 1935 – 1937, în timpul construcției Aeroportului Arad – Ceala, cursele liniei aeriene București, Craiova, Timișoara, Arad s-au efectuat în prima parte numai de pe aeroportul Gai, pentru ca mai târziu traficul să fie preluat de Aeroportul Ceala. În această perioadă, Aradul a cunoscut următorul trafic aerian:
• 1935 – pasageri: 42, colete: 4, marfă: 12
• 1936 – pasageri: 88, colete: 4, marfă 129
• 1937 – pasageri: 133, colete:115, marfă: 38
Cursele au fost asigurate atât de compania LARES, cât și de SARTA, care, pe lângă linia existentă, au mai operat pe liniile:
• 2 mai 1938: București – Arad – Budapesta și retur
• 15 iunie 1938: Cernăuți – Cluj – Arad și retur. Pe această linie s-a operat cu avioane Lockheed Electra, Savoia-Marchetti S.73 și Douglas B-23 Dragon
• 1 mai 1939: București – Arad – Budapesta – Viena – Berlin
La 12 iunie 1939, se adaugă și deshiderea liniei aeriene Air France, pe ruta Paris București cu escala la Arad iar din 15 iunie 1939 își desfășoară activitatea compania Lufthansa pe ruta București – Viena.
Chiar dacă împrejurările externe datorate celui de-al doilea Război Mondial au afectat și țara noastră, activitatea pe Aeroportul Arad s-a desfășurat în condiții normale, compania LARES operând la Arad până la 14 noiembrie 1940. Din 15 noiembrie, linia București – Viena – Berlin a fost deservită numai de companiile Lufthansa și MALÉRT. Începând cu această dată se va desfășura o activitate de aviație militară germană care și-a asigurat servicii proprii. Un eveniment important în istoria aeroportului a avut loc la 6 noiembrie 1940 când s-a făcut o trecere în revistă a organizării activității germane la care a participat ministrul plenipotențiar dr. Carl Clodius.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aeroportul a fost folosit în scopuri militare de către armata germană, autoritățile române luptându-se din greu pentru eliberarea lui. Ulterior, armata sovietică și cea anglo-americană au utilizat aeroportul pentru susținerea ofensivei spre inima Germaniei.
Necesitățile de trafic au făcut necesară construirea în anul 1953 a unei piste din beton în lungime de 2000 de metri. Căile de rulaj A și D au fost realizate odată cu construirea pistei iar balizajul a fost refăcut în 1954 și dotat cu lămpi Elba, făcând din Aeroportul Arad al doilea cu balizaj de acest tip după aeroportul Băneasa.
• 1958 – se instalează primul sistem radar de supraveghere și precizie din România la Arad
• 31 mai 1968 – Munteanu Vasile este numit comandant al aeroportului. Acesta rămâne în funcție la aeroport până în 1991
• 1969 – aterizează primele avioane AN-24, se construiește clădirea corpului tehnic cu centrala electrică și remiza PSI
• 1970 – anul de glorie al echipei arădene de fotbal UTA face ca pe aeroport să aterizeze trei aeronave ale companiei KLM cu echipa de fotbal FC Feyenoord Rotterdam
• 1974 – se instalează sistemul de aterizare instrumentală (ILS) pe direcția de aterizare 09
• 1975 – încep lucrările de extindere a aerogării
Între anii 1960 și 1990 pe Aeroportul Arad au fost operate curse interne între București, Cluj și Constanța, curse externe cu Stuttgart, Frankfurt, Dusseldorf, Belgard și Helsinki, chartere de marfă, zborurile școlii de aviație, aviație utilitară și elicoptere. La 20 iulie 2004, un zeppelin (dirijabil) aparținând aeroportului Friedrichshafen din Germania a survolat Aradul, aterizând în cele din urmă pe aeroport. Un astfel de de eveniment s-a petrecut cu 75 de ani în urmă când la cârma zeppelinului a fost nimeni altul decât Graf Zeppelin.
Aleea Aeroport, Nr.4, 310059, Arad, Romania